DISTRIBUIȚI

Când PAOK l-a angajat pe Răzvan Lucescu, în august 2017, gruparea din Salonic căuta cu disperare un antrenor care să-i conducă pe alb-negri spre un nou titlu în campionatul elen. În sezonul 2016/2017, care abia se încheiase în mai, PAOK terminase pe poziția a doua, în spatele lui Olympiakos, și câștigase Cupa Greciei în dauna lui AEK.

Ambițioasă și pretențioasă, conducerea clubului din Salonic l-a demis rapid pe sârbul Vladimir Ivic, chiar la finalul stagiunii. Înlocuitorul său? Un alt sârb, Aleksandar Stanojevic, care pregătise ultima oară o echipă chineză. Stanojevic a semnat pe trei ani, însă a fost demis după doar două luni, din cauza rezultatelor slabe din partidele amicale, în care PAOK a părut „nesigură și confuză”, așa cum au explicat atunci șefii trupei din Salonic.

Răzvan Lucescu, omul care avea deja trei ani de experiență în Grecia și ceva performanțe obținute cu Xanthi, a fost considerat soluția ideală pentru PAOK. La fel ca Ivic, românul n-a reușit să aducă titlul pe Toumba, unul la care clubul din Salonic visează din 1985, dar a câștigat Cupa Greciei. Marele eșec din primul sezon al lui Lucescu a fost prestația europeană, PAOK fiind eliminată din Europa League de suedezii de la Ostersund.

Una peste alta, rezultatele lui Răzvan Lucescu la PAOK n-au fost rele, dar nici grozave. În mandatul său, alb-negrii au dat totuși senzația că se luptă de la egal la egal cu rivalele tradiționale, chiar dacă jocul lui PAOK a fost (și încă este) profund nespectaculos.

Dar pe lângă toate astea, Răzvan a mai adus ceva la PAOK: veșnica victimizare și pasarea responsabilității pentru orice insucces în cârca altora, atitudini demne de România fotbalistică a anilor ’90. 

Permanenta victimizare a juniorului Lucescu și întreținerea unei stări de război

În luna martie a acestui an, patronul lui PAOK a pătruns pe gazon cu pistolul la brâu. Fotografie via Washington Post

În weekend, trupa din Salonic a obținut o nouă victorie în Superliga Greciei, un 2-1 chinuit cu Larissa, aflată în a doua jumătate a clasamentului. A fost al 12-lea succes în 13 etape pentru PAOK, dar nu unul fără tensiune. Răzvan Lucescu s-a răstit la arbitrul jocului pe toată durata meciului, s-a certat inclusiv cu portarul oaspeților, islandezul Kristinsson, iar la final a acuzat că echipa sa este mereu dezavantajată, atât de „cavalerii fluierului”, cât și de comisiile elene.

Comportamentul lui Lucescu a stârnit furia patronului Larissei, un cunoscut și controversat avocat în Grecia, care l-a numit „ștrumf” pe român și l-a pus la colț pentru că „a depășit orice limită”. A adăugat că returul de la Larissa va fi infernal pentru Răzvan Lucescu și a încheiat spunând că îi e rușine să trăiască printre astfel de personaje.

Dar aceste reacții vehemente n-au venit strict în urma jocului pierdut dramatic de echipa din regiunea Tesalia. Realitatea e că, de la preluarea băncii tehnice a alb-negrilor, întreaga atitudine a lui Răzvan Lucescu, (deocamdată) susținut puternic de clubul PAOK, a inflamat spiritele în fotbalul oricum înflăcărat din Grecia.

Răzvan a „importat” la Salonic și câteva apucături incompatibile cu fotbalul actual. Practic, nu există meci la care românul să nu pună presiune pe arbitri, să nu miroasă conspirații monstruoase și să nu se simtă vânat.


Citește și: Românii care au fugit din țară după Al Doilea Război Mondial și au jucat în Serie A


La fel ca tatăl său, Lucescu Jr. e mereu nemulțumit de arbitraje atunci când rezultatul îi e potrivnic, numără cu lejeritate penalty-urile neacordate alor săi și acuză jocuri de culise împotriva lui PAOK. Pentru Răzvan, greșelile comise de arbitri nu sunt niciodată omenești, ci rodul unor direcții dictate de marile cluburi de la Atena.

În mandatul său, agitația a devenit o constantă pentru gruparea din Salonic. La derby-ul cu AEK Atena, din martie 2018, patronul lui PAOK, Ivan Savvidis, a intrat cu pistolul pe teren și le-a cerut jucătorilor să iasă de pe gazon, după ce arbitrul meciului a anulat un gol alb-negrilor.

Savvidis a fost mai apoi suspendat pentru trei ani, în timp ce echipa sa a fost depunctată și astfel a pierdut orice șansă la titlu. În ciuda comportamentului de Vestul Sălbatic al patronului, Lucescu l-a apărat, spunând că e „110% alături de el”, și a pus gestul horror al acestuia pe seama frustrării generate de arbitraj.

Incidentul de la derby-ul cu AEK a venit la doar câteva săptămâni după un altul, petrecut tot pe Toumba, la întâlnirea cu Olympiacos. Atunci, antrenorul oaspeților, Oscar Garcia, a fost lovit de o rolă de hârtie aruncată din tribune, iar meciul nu s-a mai disputat. Cei de la Olympiacos au câștigat la „masa verde”, decizie care l-a făcut pe Lucescu să-i numească „lași” pe rivalii săi. Ce-i drept, posibil ca tehnicianul spaniol să fi exagerat lovitura primită din tribune, însă românul a întreținut starea de război. „Pentru mine, cel de la Olympiacos nu poate fi numit antrenor”, declara  provocator Lucescu Jr.

De la gesturi obscene spre adversari până la compararea campionatului din Grecia cu Germania Nazistă

Răzvan Lucescu contestă mereu arbitrajele, iar în finala Cupei din mai a făcut gesturi obscene spre antrenorul adversarilor. Fotografie via

Deloc intuitiv, această atitudine copilărească de „singur împotriva dușmanilor care îmi vor răul” a lui Răzvan Lucescu n-a apărut odată cu aceste două evenimente care au costat-o titlul pe PAOK. Încă de la prima partidă de campionat pe banca celor din Salonic, Lucescu a îmbrăcat haina victimei, pe care nu avea s-o mai dea jos.

Debutul în Superliga Greciei s-a consemnat la un 0-0 în deplasarea cu Levadiakos, meci în care fostul selecționer a fost trimis în tribună, după ce a contestat neacordarea unei lovituri de la 11. Patru zile mai târziu, după eliminarea din Europa League în fața lui Ostersund, tehnicianul român a dat vina pe tușierul care n-ar fi semnalizat un ofsaid la primul gol al suedezilor.

Pe scurt, Lucescu Jr. a suferit de mania persecuției încă de la începutul carierei sale la PAOK, iar cele două evenimente din primăvară, de la derby-urile de pe Toumba, doar au amplificat nervii (de cele mai multe ori) nejustificați ai antrenorului român.


Citește și: Românul care a antrenat în Africa Neagră și a trăit războiul din Siria. „Nu sunt nici preot, nici imam!”


Apogeul l-a atins în mai, după ce gruparea din Salonic a câștigat Cupa Greciei în finala cu AEK Atena. Conform presei din Grecia, Răzvan Lucescu s-a manifestat suburban la adresa omologului său, Manolo Jimenez, înspre care ar fi făcut un gest obscen prin care a vrut să-i reproșeze lipsa de bărbăție. La finalul meciului, conform tradiției împământenite de-a lungul sezonului, antrenorul român le-a acuzat pe Olympiacos și AEK că i-au furat titlul.

A plusat incredibil câteva zile mai târziu, când a făcut o altă declarație iresponsabilă, care șoca o Grecie altfel obișnuită cu multe și greu de șocat. „Ce s-a petrecut în acest sezon în campionatul elen nu s-a mai întâmplat decât în Germania lui Hitler, în Al Doilea Război Mondial”, spunea Răzvan în presa locală. În urma acestei comparații nefericite, fostul selecționer a fost amendat cu 28 de mii de euro de Federația de la Atena. Însă nimic nu pare să-l domolească.

Cei mai mulți suporteri din Grecia au ajuns să-l deteste pe român tocmai din cauza acestui gen de acțiuni. Pe Reddit, spre exemplu, cineva îl descria „de departe, cel mai rău antrenor pe care l-am văzut vreodată. Delirează, n-are pic de respect și e periculos”.

În acest context tensionat, ce șanse are PAOK să ia în sfârșit titlul?

Olympiacos pare principala contracandidată pentru formația din Salonic. Fotografie via

Patronul Larissei, adversarul din weekend al lui PAOK, nu s-a limitat doar să-l atace pe antrenorul Răzvan Lucescu. Alexis Kougias a acuzat explicit clubul din Salonic că beneficiază de ajutor de la Federație pentru a câștiga campionatul în această stagiune.

Momentan, PAOK are șapte puncte peste Atromitos, echipa de pe poziția secundă, și opt peste Olympiacos, care ocupă ultima treaptă a podiumului. Profitând și de un sezon slab de toamnă al lui AEK, obosită după partidele din Champions League, trupa lui Lucescu domină autoritar Superliga din Grecia.

Dar cazul nu e rezolvat. Mai sunt încă 17 runde de disputat, iar oponenții lui PAOK vor deveni tot mai încrâncenați de la o etapă la alta. Prin acțiunile de blamat ale antrenorului, ale patronului și (uneori) ale suporterilor săi, considerați printre cei mai problematici din Europa, PAOK s-a transformat în doar câteva luni în echipa „singură împotriva tuturor” a fotbalului din Grecia. Evident, partenerele de întrecere vor face tot posibilul s-o oprească din drumul spre primul titlu după 33 de ani de pauză.

Pe deasupra, actuala campioană, AEK Atena, e deja eliminată din Liga Campionilor, așa că-n retur se va concentra exclusiv pe recuperarea distanței care o separă de PAOK. În același timp, Olympiacos, care la ora actuală pare principala contracandidată a formației din Salonic, e și ea aproape să părăsească Europa, așa că primăvara se anunță una de foc în campionatul Greciei.

Mai mult ca sigur, Răzvan Lucescu și toată suflarea din jurul lui PAOK vor striga din nou că toată lumea se coalizează împotriva lor. Culmea, atunci s-ar putea chiar să aibă dreptate, însă va fi numai efectul firesc al unei strategii agresive, întinse pe durata a mai bine de-un an, care a dispărut de mult din fotbalul mare și de mai bine de-un deceniu până și din cel românesc.

Comentarii