DISTRIBUIȚI

Săptămâna trecută, presa din Luxemburg scria că președintele Asociației de eSports din țară a inițiat o petiție pentru ca sportul electronic să fie recunoscut la nivel guvernamental. „Suntem încrezători că vor fi strânse cele 4.500 de semnături necesare. În nici 24 de ore, s-au adunat deja trei sute”, a spus Jerome Becker, în condițiile în care Luxemburg are o populație de aproximativ 500 de mii de locuitori.

În același timp, deja s-a luat decizia ca la Jocurile Asiatice din 2022, care vor avea loc în Indonezia și unde vor participa peste zece mii de sportivi, sporturile electronice să se afle printre probele pe medalii.

Președintele Comitetului de Organizare a Jocurilor Olimpice, Thomas Bach, s-a declarat împotriva sporturilor care promovează violența, când a fost întrebat dacă eSports ar putea să devină probe olimpice. Totuși, a admis că sporturile de contact, care sunt astăzi în programul Olimpiadelor, își au rădăcinile în luptele reale.

La Tokyo, în 2020, sporturile electronice sigur nu vor fi printre probe, însă se ia în considerare serios ca la Paris, în 2024, să fie introduse, cu scopul de a atrage cât mai muți tineri. Există chiar dezbateri încinse care pun problema dacă eSports ar trebui să fie la Olimpiadă; pe site-ul debate.org, 53% au votat că ar fi de acord cu asta.


Citește și: Strânsa legătură dintre fenomenul ultra’ italian și mișcările politice din Peninsulă în a doua jumătate a secolului trecut


Probabil că tuturor puștilor care au jucat FIFA (sau încă o fac), părinții le-au spus măcar o dată să lase prostiile și să se apuce de lucruri serioase. Însă, potrivit goal.com, cel mai bun jucător de FIFA în anul 2017 a câștigat, numai din acest joc, 250 de mii de lire. În Anglia, de acolo de unde vine puștiul, un pilot de avion nu ajunge la banii ăștia.

Performanța în orice domeniu se plătește generos, dar sigur e că omul a ajuns la nivelul ăsta după foarte, foarte multă muncă. La fel de sigur e că și-a făcut și temele (scriu asta pentru copiii care ar putea folosi articolul ăsta ca scuză să nu-și mai facă temele și ca să nu-mi iau înjurături de la părinți).

Românii plătesc mai mult să vadă fotbal sau să joace FIFA?

576.412 bilete s-au vândut în total anul trecut în Liga 1. La un preț mediu de cinci euro pe bilet, ar ieși că românii au cheltuit, ca să vadă meciuri de fotbal din prima divizie, aproximativ 2,9 milioane de euro.

Prețul jocului FIFA 19 e puțin peste 50 de euro. Pentru ca încasările din vânzări să se apropie de cele de la biletele meciurilor din prima ligă a României, ar fi necesară o Arenă Națională plină care să cumpere jocul, la prețul de acum.

În lume s-au vândut 24 de milioane de copii de FIFA 18 (cel nou abia a apărut), dintre care 75% în Europa. Nu există date oficiale pentru România, însă evident că nu e deloc imposibil să se fi vândut măcar o sută de mii de exemplare.

Indiferent dacă românii dau mai mulți bani să joace FIFA decât să vadă meciuri pe stadioane, e clar că partidele de slabă calitate, dispariția echipelor de tradiție și televizarea integrală a tuturor etapelor nu ajută. Tot mai mulți români (și mai cu seamă tineri) preferă căldura de acasă și adrenalina din jocurile video, în dauna celei în doze mici de pe arenele țării.

Jocurile sunt dușmanul sau prietenul fotbalului clasic?

Dacă noi avem problemele noastre, iar jocurile video reprezintă ultimul lucru pe care să dăm vina pentru numărul mic de spectatori, directorul Premier League, Richard Scudamore, a spus direct că jocurile și social media sunt principalii factori care îi țin pe tineri departe de fotbal.

Alții, în schimb, au înțeles că noul trend poate da mai degrabă o mână de ajutor fotbalului, în loc să-l încurce. Unul dintre exemple ar fi youtuber-ul John Green, care sponsorizează clubul AFC Wimbledon, echipă din liga a treia a Angliei, cu bani care vin din canalul său de Youtube, acolo unde postează meciuri de FIFA jucate de el.

Un altul e echipa Hashtag United, formată în 2016 de către youtuber-ul Spencer Owen. Componenții ineditei trupe jucau fotbal cam peste tot, de la stadioane la parcuri, și postau meciurile pe canalul de Youtube al lui Spencer. Acum au un canal de Youtube propriu cu peste 400 de mii de abonați; pe lânga asta, se laudă și cu peste o sută de mii de „falăuărși” pe Instagram și vreo 40 de mii pe Twitter.

Tipul care a înființat Hashtag United. Fotografie via These Football Times

Din acest an, și-au propus să iasă din lumea virtuală și să se înscrie în piramida fotbalului englez. Spencer s-a retras din așa-zisa poziție de antrenor și i-a lăsat loc profesionistului Jay Devereux, care și-a făcut treaba până acum: echipa e pe primul loc la ea în ligă, când scriu articolul.

Dacă în Anglia fotbalul e popular încă de când omenirea nu prea cunoscuse foarte bine ce e curentul electric, în Statele Unite e pe la coada preferințelor. Totuși, de câțiva ani, a crescut popularitatea fotbalului sau soccer-ului, cum îi spun ei (denumire care, apropos, a fost folosită mai întâi de englezi, fiind o prescurtare de la Association Football).

Se pare că, printre altele, unul dintre factorii care au ajutat ca soccer-ul să devină mai frecventabil în Statele Unite a fost tocmai jocul FIFA. Din 2009, FIFA are anual tot mai mulți fani în SUA. „În perioada 2010-2012, vânzările jocului au crescut în Statele Unite cu 35%, ajungând la 2,6 milioane de copii”, scriu cei de la Huffington Post.

Gamerii se izolează sau jocurile sunt un mijloc prin care, de fapt, socializează?

Organizația Mondială a Sănătății a recunoscut, în septembrie, că adicția la jocuri e reală și se manifestă prin faptul că cei care suferă de ea pun această activitate pe primul plan, înaintea oricărui alt lucru. Din păcate, nu am găsit datele de contact de la Gameri Anonimi, pentru cei pe care i-am speriat.

Chiar dacă sporturile electronice încă nu sunt probă la olimpiadă, nu înseamnă că toți gamerii stau singuri într-o cameră și sunt hipnotizați de plasme sau de monitoare. Dimpotrivă, socializează tot mai mult.


Citește și: Declinul lui Anji Mahacikala, clubul din Caucaz care a aruncat sute de milioane de dolari ca să cucerească Europa


Katowice, un oraș polonez de 300 de mii de locuitori, pare să fie capitala mondială a gamerilor. Acolo se adună anual circa o sută de mii de tineri ca să urmărească duelurile dintre cei mai buni gameri.

La fotbal, finala eWorld Cup 2018 s-a jucat în august, la Londra, în O2 Arena, sală cu o capacitate de 20 de mii de locuri. A fost plină, iar câștigătorul a fost un băiat din Arabia Saudită. (Pentru amatorii care visează să meargă la competiția de anul acesta, înscrierile sunt deschise până pe 27 octombrie).

Că ne place sau nu, nouă sau părinților, jocurile pe computer au devenit un fenomen care nu poate fi ignorat. Ca în cazul oricărui lucru aflat încă la început, e greu de prezis ce va urma. Dar când a apărut televizorul, prin anii ’30, multe voci susțineau că „noua minunăție” va însemna dispariția radioului.

Comentarii