Format istoric din județele Harghita, Covasna și Mureș, Ținutul Secuiesc este singura regiune din țară în care fotbalul nu-i „rege”. Hocheiul pe gheață a fost și (deocamdată) rămâne cel mai popular sport din zonă. HC Miercurea Ciuc (sau HSC Csíkszereda) este a doua cea mai titrată echipă din țară la acest sport, în timp ce Progym Gheorgheni e o prezență constantă în Liga Națională.
De-a lungul anilor, echipa națională de hochei a României a fost formată majoritar din secui, situație care, deși în general n-a creat probleme, a iscat uneori tensiuni etnice. În 2011, spre exemplu, hocheiștii de etnie maghiară din reprezentativa României au tăcut la imnul național, intonându-l în schimb pe cel al Ungariei, ceea ce a declanșat un scandal uriaș la acea vreme.
De altfel, gruparea HC Miercurea Ciuc este considerată o adevărată emblemă a luptei pentru autonomie a Ținutului Secuiesc și a fost numită de jurnaliștii de la NY Times drept „un simbol al unui lucru mai măreț decât hocheiul”.
Dacă hocheiul stârnește emoții puternice oamenilor din Ținutul Secuiesc, fotbalul cade cumva pe planul doi. Lipsa rezultatelor notabile ale echipelor din regiune e un factor care contribuie la asta. Totuși, datorită numeroaselor investiții recente în infrastructura fotbalistică din regiune, o mare parte dintre ele făcute de Guvernul Ungariei, lucrurile ar putea să se schimbe în viitorul deloc îndepărtat.
Miercurea Ciuc, viitoare fabrică de fotbaliști pentru echipa națională?
Fondat încă din 1904, FK Csíkszereda, care urmează s-o întâlnească pe Dinamo în șaisprezecimile Cupei României, este unul dintre cele mai „bătrâne” cluburi din țară, dar nu a jucat niciodată în primele două divizii. Însă e o chestiune de timp până când Miercurea Ciuc va ajunge în prim-plan, pentru că în orașul din Harghita există una dintre cele mai moderne academii de fotbal din România. Din multe puncte de vedere, depășește mult mai celebrul centru de copii și juniori al lui Gică Hagi.
Demarat în septembrie 2013, impresionantul proiect a costat în jur de nouă milioane de euro, conform GSP. Două treimi din sumă a fost acoperită de guvernul maghiar, în timp ce restul de bani au venit de la autoritățile locale.
Sediul principal al academiei se află la Miercurea Ciuc, însă subcentre există în nouă orașe din regiune, de la Odorheiu Secuiesc, Târgu Secuiesc și Baraolt până la Reghin. Peste 700 de copii se pregătesc în cadrul academiei, iar când împlinesc 14 ani, cei mai buni dintre ei sunt aduși la baza principală de la Miercurea Ciuc, acolo unde beneficiază de condiții de cinci stele.
Puștii sunt antrenați după modelul Academiei „Ferenc Puskas”, de lângă Budapesta, care s-a înființat în 2005 la inițiativa statului maghiar. Academia Puskas are și prima opțiune de transfer pentru cei mai talentați copii, însă aceștia pot pleca doar după ce împlinesc 16 ani.
„Primordial pentru noi este să formăm jucători tineri, cărora să le găsim echipe valoroase. Ar fi o onoare pentru noi să dăm puști la naționalele României și Ungariei”, spunea Zoltan Szondy, președintele clubului din Miercurea Ciuc, în 2017.
Rezultatele investiției se văd deja. Academia lui FK Csikszereda a devenit anul acesta campioană națională la juniori U17, iar tinerii ei fotbaliști sunt căutați atât la loturile de juniori ale României, cât și la cele ale Ungariei. În același timp, echipa de seniori a clubului se luptă – cu șanse mari – pentru promovarea în a doua ligă, ceea ce ar însemna un imbold uriaș pentru proiectul de la Miercurea Ciuc.
Fotbalul a tras obloanele la Târgu Mureș, dar a înflorit neașteptat în Covasna
Cel mai reprezentativ fotbalist al regiunii este László Bölöni, născut într-o familie de secui originari din Târnăveni. Internațional cu peste o sută de selecții în naționala României, Bölöni a evoluat timp de 14 ani pentru ASA Târgu Mureș, alături de care a ieșit vicecampion în 1975. De altfel, ASA este clubul din regiune cu cele mai importante performanțe fotbalistice: a participat de trei ori în Cupa UEFA și a jucat, în 1973, finala Cupei Balcanice.
FCM Târgu Mureș, o altă grupare din orașul cu cei mai mulți secui din România, a pierdut in extremis titlul de campioană a României în 2015. A câștigat totuși Supercupa în următorul sezon, după care a jucat în Europa League, unde a fost eliminată în primul tur de francezii de la Saint-Etienne. Numai că aventura mureșenilor în elită s-a încheiat rapid. În 2017, FCM a retrogradat din prima ligă, iar la finalul precedentului sezon, măcinată de grave probleme financiare, s-a desființat.
Speranțele secuilor de a avea o grupare solidă în prima ligă au renăscut odată cu ascensiunea formidabilă a lui Sepsi Sfântu Gheorghe. Înființată în 2011 de Diószegi László, un afacerist în domeniul panificației, și sprijinită financiar de mai multe firme ale secuilor (atât din România cât și din Ungaria), echipa din județul Covasna a pornit de jos, din liga a cincea. În doar șase ani, clubul a promovat pe prima scenă a țării.
Văzută drept victimă sigură, Sepsi și-a consolidat poziția în Liga 1 în ciuda unui start dezastruos. Datorită unei strategii reușite de transferuri și a aducerii pe banca tehnică a lui Eugen Neagoe în pauza de iarnă, „alb-roșii” au renăscut în a doua parte a campionatului trecut.
Sfârșitul playout-ului i-a găsit pe secui pe locul al doilea, iar forma lor bună continuă și în acest an. Cu un lot exotic, în care se regăsesc fotbaliști din Coasta de Fildeș, Mali, Filipine, Belarus sau Brazilia, Sepsi a devenit în timp record una dintre trupele greu de bătut ale campionatului național.
Covăsnenii se bazează momentan aproape exclusiv pe importuri, însă în viitor lotul echipei ar putea să numere mai mulți localnici. Tot cu ajutorul Guvernului de la Budapesta, la Sfântu Gheorghe se construiește o bază pentru copii și juniori, asta după ce sponsorii clubului și primăria au investit 300 de mii de euro pentru a transforma stadionul din localitate într-unul de nivelul Ligii 1.
Echipa națională a Ținutului Secuiesc, locul patru la Campionatul Mondial destinat regiunilor neafiliate FIFA
Din 2013, există chiar și o Federație de Fotbal a Ținutului Secuiesc, cu sediul la Budapesta, înființată de un avocat și impresar maghiar. „Vrem să facem cunoscută regiunea în locuri unde nu s-a auzit niciodată despre ea. E o inițiativă civică și trebuie păstrată la nivelul sportului”, spunea acesta.
Un an mai târziu, în mai 2014, echipa națională a Ținutului Secuiesc juca primul său meci din istorie, contra unei selecționate a regiunii Himalaya. În următorii ani, selecționața Ținutului Secuiesc a apărut la diverse campionate europene și mondiale organizate de Confederația Asociațiilor Independente (CONIFA).
La cel mai recent turneu, Campionatul Mondial desfășurat în Anglia în iunie 2018, echipa Ținutului Secuiesc a încheiat pe poziția a patra, după ce a întâlnit reprezentative precum Padania, Matabeleland, Tuvalu, Armenia de Vest sau Karpatalja (cea care a câștigat inedita competiție).
Citește și: Ascensiunea de Football Manager a clubului înființat de refugiații kurzi din Suedia
La 44 de ani, fostul rapidist Robert Ilyes, originar din Miercurea Ciuc, a fost antrenorul-jucător al naționalei din care au făcut parte și frații Fulop. Lorand, de la Botoșani, și Istvan, de la Sepsi, au fost de altfel cei mai cunoscuți jucători ai echipei Ținutului Secuiesc, formată preponderent din componenți ai lui FK Csíkszereda și întărită cu câțiva foști internaționali maghiari.
La Mondial, cel mai de vază suporter al naționalei secuilor a fost László Bölöni, care, îmbrăcat în tricoul echipei, a spus pentru Sky Sports că nu rezultatele și nivelul scăzut al fotbalului sunt de subliniat, ci mesajul transmis. „Suntem câteva milioane de secui în lume, undeva. Nu vreau să vorbesc despre politică. Mesajul este că suntem acolo, în România, că avem cultura noastră, personalitatea noastră și putem să trăim împreună.”
Una peste alta, e clar că hocheiul pe gheață și-a găsit concurență pe măsură în Ținutul Secuiesc. Fotbalul din zonă a progresat serios în ultimii ani, își trăiește cea mai bună perioadă a sa și beneficiază de tot mai multă expunere. La cum arată proiectele inteligente dezvoltate în regiune, pare a fi doar începutul.
În următorii ani, „tricolorii” ar putea să aibă în componență numeroși tineri secui crescuți la Academia din Miercurea Ciuc, iar Sepsi – care prin vocea antrenorului său anunța, mai în glumă, mai în serios, că vrea să devină campioană – să reprezinte România și totodată Ținutul Secuiesc în cupele europene.
Fotografie de deschidere via