23 noiembrie 1996. Matt Le Tissier, fotbalistul simbol al lui Southampton, se accidentează în minutul 32 al meciului pe care „sfinții” îl joacă împotriva lui Leeds United.
Așa că Graeme Souness îl trimite pe teren pe Ali Dia, un senegalez necunoscut publicului, în vârstă de 31 de ani, sosit la club doar de o săptămână și luat în lot de urgență, din cauza accidentărilor care afectaseră sever gruparea din sud-estul Angliei.
Acel moment petrecut în toamna lui 1996 a intrat în istorie. Nu pentru că Ali Dia avea să rupă norii, ci dimpotrivă, pentru că în acea zi, senegalezul și-a câștigat renumele de șarlatan suprem și a aprins imaginația amatorilor netalentați din toată lumea. Aproape un sfert de secol mai târziu, africanul încă e văzut drept cea mai mare fraudă din Premier League.
Șarlatanul dispărut imediat după joc. „A fost jenant de urmărit, era fără speranță”
În minutul 85 al acelei partide cu Leeds, Ali Dia a fost schimbat de Graeme Souness, după o prestație comică, în care a arătat precum ”Bambi pe gheață”, așa cum a remarcat chiar Matt Le Tissier. Legenda care, fără să vrea, i-a făcut loc pe gazon impostorului.
„A fost jenant de urmărit. O nebunie, părea fără speranță pe teren”, a explicat același Le Tissier, în timp ce Souness, pus la colț de toată lumea, a numit evoluția „groaznică” a africanului drept „un șut în testicule”.
Southampton a pierdut cu 0-2, așa că apariția teribilă a lui Ali Dia a rămas inițial pe planul doi. Luni, la 48 de ore după meci, africanul era deja plecat din oraș și colegii săi nu aveau să-l mai vadă vreodată.
„Potrivit fizioterapeutului de la club, a venit la stadion duminică dimineață, pentru un tratament. I s-a spus să se întoarcă luni, dar a fugit. Nu cred că a plătit nici facturile la hotel sau altceva. A plecat de tot, pur și simplu”, a povestit Matt Le Tissier.
Cum a ajuns Ali Dia să păcălească o lume întreagă că e fotbalist
Născut la Dakar, în Senegal, Ali Dia a încercat să-și facă intrarea în fotbalul mare printr-un șiretlic. De fapt, printr-o serie de șiretlicuri. A pretins că este vărul faimosului George Weah, că a evoluat la juniorii lui PSG și Bologna, precum și în naționala Senegalului. Nimic din toate astea nu era adevărat, doar că în anii ’90 nu prea aveai cum să verifici informațiile pe internet.
Ajuns în Franța pentru studii, la mijlocul anilor ’80, africanul a evoluat la diverse echipe regionale, în ligile inferioare. Ziarele vremii și arhivele cluburilor care l-au avut sub contract îl știau ca Aly Dia. În 1993/1994, s-a aflat în lotul lui Châteaubriant, lucru confirmat de patronul formației din vestul Franței.
Numai că africanul avea ambiții uriașe, cu toate că nivelul său fotbalistic era modest. La mijlocul anilor ’90, jucătorii din țările africane vorbitoare de limbă franceză deveneau tot mai populari, așa că Dia a luat o decizie „curajoasă”. Să plece din Franța și să-și falsifice CV-ul.
Un an mai târziu, în 1995, a prins un contract în prima ligă din Finlanda, la FinnPa, o grupare din Helsinki. Salariul său era în jur de o mie de dolari pe lună, senegalezul fiind printre cei mai bine plătiți oameni de la club.
La debutul său ca titular, a fost prins în ofsaid de zece ori, nota presa finlandeză a vremii. A jucat de cinci ori pentru FinnPa, după care a dispărut pur și simplu. A plecat în Senegal pentru înmormântarea mamei sale, care de fapt era în viață, și nu s-a mai întors niciodată la echipă.
În schimb, a revenit în Finlanda, doar că la un club de ligă secundă. Tot pentru puțin timp. Doar trei meciuri bifate, în care însă a reușit un gol. S-a dus apoi în Germania, la Vfb Lubeck, cu același CV inventat, dar atractiv pentru oricine. Nestatornic și nepregătit, a dispărut și de acolo, după numai două apariții pe teren. „Era incredibil de slab”, își amintea Michael Lorkowski, tehnicianul grupării germane.
„Lovitura” din Anglia. Ce s-a întâmplat apoi cu Ali Dia?
Aventura lui Ali Dia nu era însă gata. Visând să joace în Premier League, și-a făcut bagajele și a plecat în Marea Britanie, unde s-a lăudat, la fel ca până atunci, cu performanțe inexistente, ca să convingă diverse echipe să-l ia în probe.
Numeroși antrenori de la cluburile engleze au povestit că au primit telefoane de la un tip care se recomanda chiar George Weah și care insista în favoarea lui Ali Dia, „vărul său”. Așa a ajuns senegalezul în probe la Gillingham sau Port Vale. Bineînțeles, n-a fost păstrat, pentru că efectiv era „groaznic”, conform lui Tony Pulis, pe atunci antrenor la Gillingham.
Escrocul fără pic de talent nu a prins decât o echipă de amatori, Blyth Spartans. A jucat doar câteva minute acolo, pe 9 noiembrie 1996. Apoi s-a evaporat din nou și a plecat în grabă spre Southampton, care avea să devină vârful „carierei sale”.
Graeme Souness primise, la rândul său, un telefon misterios de la George Weah și, forțat cumva de criza de efectiv, s-a hotărât să-i acorde o șansă, mai ales că senegalezul era liber de contract. Ali Dia s-a prezentat la antrenamente timp de o săptămână și, fără să rupă gura târgului, a prins banca la acel joc cu Leeds.
„Ne-am dat seama că nu e îndeajuns de bun să joace în Premier League după cinci minute în care l-am văzut antrenându-se. Dar eram disperați atunci”, a explicat antrenorul lui Southampton, parcă scuzându-se pentru alegerea făcută.
Ali Dia își îndeplinise misiunea. Jucase mai bine de 50 de minute în cel mai puternic campionat din lume și câștigase, în două săptămâni, circa 2.500 de dolari. La scurt timp după acel episod din noiembrie, s-a dus la Gateshead, o altă echipă de amatori din Anglia. A descris momentul Southampton drept o banală „neînțelegere” și, confruntat cu acuzațiile că s-a dat drept vărul lui George Weah, a aruncat întreaga vină pe agentul său.
La Gateshead a jucat de opt ori, marcând două goluri. La sfârșitul sezonului a fost însă dat afară, apoi și-a mai încercat o dată norocul, la Spennymoor Town. După care a dispărut, de această dată definitiv, din fotbal.
Încet-încet, s-a evaporat și astăzi i s-a cam pierdut urma. Potrivit presei din Marea Britanie, care l-a căutat ani de zile, Ali Dia a absolvit în 2001 Universitatea Northumbria, secția de afaceri și finanțe. Apoi, în 2003, a terminat un master în Afaceri la Universitatea din San Francisco, după care a lucrat ani buni în Qatar.
Publicația Bleacher Report l-a găsit în 2016, punând capăt zvonurilor de pe internet care îl dădeau fie mort, fie izolat într-un sat din Franța sau emigrat în Arabia Saudită. „Am conștiința curată. Dumnezeu ne va judeca pe toți”, le-a spus atunci Ali Dia jurnaliștilor.
Poate cel mai mare șarlatan din fotbal, la luptă aprigă cu faimosul Carlos Kaiser, africanul a rămas în folclorul fanilor lui Southampton. Și astăzi se mai vând tricouri cu numele său, iar din când în când, din tribune se aude refrenul melodios „Ali Da-iah he’s a liar, he’s a liar“.
