După un meci întins pe durata a mai bine de 120 de minute, Rusia a eliminat Spania și a produs una dintre marile surprize ale Mondialului. Ibericii au deschis scorul în urma unui autogol al lui Sergei Ignashevich, dar gazdele au egalat până la pauză, dintr-un penalty transformat de Artem Dzyuba.
Pe fondul unui joc închis și plictisitor, nu s-a mai înscris până la finalul prelungirilor, însă dramatismul a fost asigurat de loviturile de departajare. Rușii au fructificat toate penalty-urile avute, în timp ce spaniolii au ratat de două ori, prin Koke și Iago Aspas.
Băieții lui Cherchesov și-au asigurat astfel prezența în sferturi, pentru prima oară în istoria țării, și visează chiar la mai mult, mai ales că au arătat că știu cum să sufere pentru a obține o mare izbândă.
Spania de azi, o echipă plicticoasă și neputincioasă
Selecționata pregătită de Hierro părăsește pe ușa din dos un turneu în care nu a arătat nicio clipă că ar putea emite mari pretenții. Singurul meci în care spaniolii au evoluat acceptabil a fost cel de debut, cu Portugalia, într-un moment al competiției în care cele două naționale erau relaxate și aveau în minte că vor domina grupa din care fac parte.
Contra Rusiei, spaniolii au depășit o mie de pase și au avut posesie de 74%, dar poți număra pe degetele unei mâini situațiile în care chiar au amenințat poarta lui Akinfeev. Combinațiile spaniole au fost lipsite de incisivitate, iar rușii au urmărit satisfăcuți un tiki-taka expirat, care nu avea cum să ducă nicăieri.
„Joc pasiv”, termen împrumutat din handbal, e cea mai bună descriere a fotbalului searbăd oferit de spanioli. Comparativ, rușii au ținut mingea de trei ori mai puțin și, fără să aibă cine știe ce veleități ofensive, s-au dovedit un pic mai periculoși decât oamenii lui Hierro.
Rusia nu știe mare lucru, dar are un plan
Sbornaya și-a dat seama că n-are cum să iasă la luptă dreaptă cu ibericii, așa că s-a așezat pe două rânduri în apărare, într-un 5-4-1, adesea transformat într-un 5-5-0 care a lăsat Spania fără soluții. Când au prins mingea, rușii nu s-au complicat deloc, ci au bubuit-o fără scrupule în jumătatea adversă, unde Dzyuba (și mai apoi Smolov) s-au bătut fără mari speranțe cu apărătorii adverși.
Pentru ca „autobaza” aceasta să-i iasă, antrenorul Stanislav Cherchesov l-a lăsat pe bancă pe starul Cherysev, care a fost trimis pe teren abia după o oră de joc. Cu un Ignashevich (care peste două săptămâni va împlini 39 de ani) magistral și doi oameni de bandă care au alergat non-stop, Rusiei i-a ieșit în final schema.
A dus meciul la penalty-uri, pentru care a părut într-adevăr bine pregătită. Gazdele au transformat cu precizie toate cele patru lovituri pe care le-au executat, iar bravul Akinfeev a parat două penalty-uri ale Spaniei.
Igor Akinfeev este eroul pe care toată Rusia îl aștepta
Ajuns la 32 de ani, Igor Akinfeev a trăit cel mai glorios moment al carierei sale. Portarul care a jucat toată viața pentru TSKA Moscova, alături de care a cucerit o Cupă UEFA în 2005, a fost omul care a transmis siguranță unei echipe altfel nervoase și precipitate în destule momente.
De fiecare dată când spaniolii au trecut cumva de barajul rus, Akinfeev a intervenit într-o manieră care le-a oferit încredere coechipierilor și totodată le-a reglat pulsul fanilor de pe Luzhniki. Știind că au în spate un om de nădejde, speranțele oamenilor lui Cherchesov au crescut minut cu minut, până în punctul în care spaniolii au părut că se împacă cu ideea că n-au cum să găsească drumul spre gol.
La penalty-uri, Akinfeev și-a continuat ziua de grație. A parat mai întâi lovitura lui Koke, apoi a agățat cu piciorul șutul lui Iago Aspas, intervenție care a consfințit inedita calificare a gazdelor.
Există o conexiune aparte între echipa Rusiei și public
În timp ce echipa lor a fost de un 7-8, suporterii ruși au prestat de un 10 cu felicitări. Într-un fotbal tot mai pretențios, în care fanii așteaptă de la favoriți faze spectaculoase și goluri multe, publicul rus a suferit împreună cu băieții lui Cherchesov timp de două ore și jumătate.
Intervențiile defensive sau paradele lui Akinfeev au primit aplauze generoase, care au frustrat și mai tare o Spanie deja frustrată. În rarele situații în care fotbaliștii ruși au trecut centrul terenului, tribunele au vibrat, făcându-i până și pe cei de pe gazon să aibă impresia că golul nu-i departe.
Poate că-n alte țări un astfel de fotbal ar fi fost întâmpinat cu fluierături, însă publicul din Rusia e conștient că naționala n-are mijloace sofisticate la dispoziție. Iar odată ce selecționerul Cherchesov, fotbaliștii Rusiei și fanii par să-și fi dat mâna, Sbornaya e pregătită să lupte și să pună probleme oricui.
Spania e obligată să se reinventeze
După Germania și Argentina, Spania pleacă și ea acasă, mult mai devreme decât se așteptau fanii. Aventura spaniolilor în Rusia a pornit oricum prost, odată cu demiterea subită a fostului selecționer, Julen Lopetegui, cu doar două zile înaintea începerii turneului. Fernando Hierro și-a asumat răspunderea și a preluat echipa la greu, însă nu a putut evita dezastrul.
Odată cu această eliminare prematură se încheie un ciclu de succes pentru Furia Roja. E clar că Spania are nevoie de forțe proaspete, în condițiile în care Pique, Sergio Ramos, Iniesta sau David Silva sunt trecuți de 30 de ani, iar Busquets și Jordi Alba se pregătesc și ei să schimbe prefixul. Dincolo de vârstă, toți acești jucători par fără zvâc și fără motivație la echipa națională.
Cu siguranță că Spania are numeroase resurse pentru a construi o nouă generație de succes, începând cu deja selecționații Isco sau Saul. Rămâne de văzut dacă Hierro va rămâne sau nu omul de pe banca ibericilor.