Când o echipă mică ajunge în fazele superioare ale cupei naționale, în jurul ei se creează un buzz fantastic. De regulă, e întâmpinată cu entuziasm de toată lumea, atrage rapid simpatia publicului neutru și câștigă masiv la capitolul popularitate. Dar în 2013, când FC Pasching, din a treia ligă, a câștigat Cupa Austriei după o finală jucată împotriva grupării care tocmai devenise campioana țării, nimic din toate astea nu s-a întâmplat. Succesul clubului din nordul Austriei, care ar fi trebuit să anime poveștile acelea despre „magia cupei”, n-a mișcat pe nimeni.
FC Pasching face parte dintr-o galerie restrânsă: doar nouă cluburi din Europa au cucerit cupa țării lor în momentul în care jucau în al treilea eșalon. Triumful ar fi trebuit să fie cu atât mai răsunător cu cât trupa din divizia a treia le-a doborât pe drum pe toate cele trei mari forțe ale țării: Rapid Viena, Red Bull Salzburg și Austria Viena.
Totuși, faptul că FC Pasching era finanțată pe atunci de gigantul austriac Red Bull, la fel ca alte trei cluburi din țară, într-o perioadă în care firma producătoare de energizante era privită ca un „bau bau” pentru jocul romantic, i-a făcut pe cei mai mulți pasionați de fotbal să rămână indiferenți la victoria incredibilă a „buturugii mici”.
Salvarea a venit de la Red Bull
FC Pasching s-a născut în 2007, după ce vechiul club din localitate, ASKO Pasching, s-a desființat și a vândut locul în prima divizie lui Austria Karnten. „Să ții un club de primă ligă la Pasching e ca și cum ai construi un hotel în deșert”, spunea atunci, dezamăgit, fostul președinte al clubului. Iar ASKO nu a fost niciodată o trupă de succes a Austriei, chiar dacă în ultimii ani de existență a prins cu regularitate cupele europene. De altfel, o victorie în Europa, obținută în vara lui 2003, rămâne cea mai mare performanță din istoria fostului club din Pasching: un 4-0 acasă cu Werder Bremen, în semifinalele Cupei Intertoto.
Noua grupare din Pasching a pornit de jos, din liga a cincea, însă după doar doi ani era deja în Regionalliga Mitte, treapta a treia a fotbalului austriac. Totul mergea ca pe roate pentru clubul din nordul Austriei, doar că în primăvara lui 2010 avea să trăiască o dezamăgire uriașă. Cu un lot format în mare parte din jucători de primă ligă, echipa a câștigat divizia a treia, după o luptă la baionetă cu cu Wolfsberg AC, însă Federația Austriacă nu i-a permis să promoveze. Motivul? Regula controversată care spunea că un club trebuie să joace măcar trei ani în competițiile organizate de Federație înainte să facă pasul în primele două eșaloane și pe care Pasching nu o îndeplinea.
Ca urmare a acestei situații neprevăzute, conducerea clubului a demisionat la sfârșitul sezonului, iar cheltuielile organizației au fost reduse drastic. Fotbaliștii profesioniști din echipă, mulți dintre ei aflați la club încă de la reînființarea din 2007, au fost înlocuiți cu amatori, iar rezultatele s-au înrăutățit. La jumătatea sezonului 2011-2012, Pasching ajunsese pe ultimul loc în clasament, iar retrogradarea în liga a patra părea extrem de probabilă.
În acel moment, compania Red Bull s-a decis să investească la gruparea din nordul Austriei, iar destinul lui Pasching a luat o întorsătură neașteptată. Mutarea n-a fost una de imagine, pentru că Red Bull nu și-a promovat brandul la clubul din Pasching, ci una pur sportivă. Echipa de rezervă a celor din Salzburg, Red Bull Juniors, nu mai avea dreptul să evolueze în a doua ligă din Austria, așa că Red Bull s-a reorientat.
Corporația austriacă urma să asigure 80-90% din bugetul clubului, iar Pasching devenea echipa satelit a puternicei Red Bull Salzburg. Prima măsură a fost instalarea pe banca tehnică a lui Gerald Baumgartner, fostul antrenor al rezervelor lui Salzburg. Iar noul tehnician și-a făcut bine treaba încă din primele luni. A salvat în extremis clubul de la retrogradare, după o victorie dubioasă în ultima etapă, un 8-0 cu Grazer AK, gruparea de pe primul loc care dominase categoric campionatul ligii a treia.
Trei giganți răpuși în decurs de o lună și jumătate
Finala Cupei Austriei 2012-2013. FC Pasching a câștigat cu 1-0 în fața Austriei Viena
Următorul an avea să fie unul bizar pentru Pasching. Pe de-o parte, clubul a ratat la mustață promovarea în liga secundă, în ciuda investițiilor importante și a faptului că la jumătatea sezonului era lider detașat. Pe de alta, în vitrina clubului a ajuns singurul trofeu din istorie: Cupa Austriei. Traseul „verzilor” spre finala din 30 mai 2013 a început devreme. În vara lui 2012, Pasching o învingea cu 2-1 pe Austria Salzburg, culmea!, clubul manifest fondat de fanii din Salzburg, supărați pe conducerea tiranică a lui Red Bull.
Au urmat, în toamna lui 2012, victoriile cu Austria Lustenau (3-2 după prelungiri) și Austria Klagenfurt (2-1), rezultate care i-au asigurat lui Pasching un loc în sferturile competiției. Acolo, adversarul era Rapid Viena, cel mai de succes club din Austria. Pe 13 aprilie 2013, chiar în capitala Austriei, pe stadionul Hanappi, Pasching îi lăsa cu gura căscată pe fanii Rapidului și uimea lumea fotbalistică printr-o victorie cu 1-0, obținută prin golul spaniolului Casanova. „Prima repriză a fost cea mai slabă din ultimii șase ani, de când sunt eu la echipa asta”, se lamenta la final căpitanul lui Rapid Viena, suedezul Markus Heikkinen. „Aș fi vrut să le dau spectatorilor banii înapoi”, l-a completat și directorul sportiv al clubului din capitală.
Citește și: Azeglio Vicini şi povestea celei mai frumoase naţionale a Italiei care nu a luat titlul mondial
Calificarea neașteptată a echipei din liga a treia a dus la programarea unei semifinale în care nimeni nu avea vreun dubiu în privința câștigătoarei. Pasching o întâlnea pe Red Bull Salzburg, echipa „mamă”, care nu concepea să rateze și Cupa, în condițiile în care scăpase campionatul printre degete, în fața celor de la Austria Viena. Totuși, pe 7 mai, la Salzburg, imprevizibila Pasching lovea din nou și își atrăgea renumele de „ucigașă a giganților”. Gazdele au deschis scorul în minutul 48, prin Havard Nielsen, dar Pasching a revenit formidabil. Croatul Ivan Kovacec și fundașul Daniel Kerschbaumer au făcut 2-1 pentru băieții din nordul Austriei, care se calificau în finală.
Adversarul din ultimul act, Austria Viena, tocmai cucerise campionatul Austriei. Data, 30 mai, locul finale, stadionul Ernst Happel, din Viena, unde doar 300 de fani ai lui Pasching și-au încurajat favoriții. Restul spectatorilor, peste 16 mii de oameni, erau suporteri ai Austriei Viena, cu toții veniți să sărbătorească „eventul”. După 94 de minute, niciunul nu înțelegea ce s-a întâmplat pe teren. Pasching se impusese cu 1-0, după un meci dominat categoric, în care șutase de șapte ori pe poartă și avusese 53% posesie.
„N-am cuvinte să descriu ce simt. A fost cea mai frumoasă zi din viața mea”, spunea entuziasmat la sfârșitul jocului Daniel Sobkova, autorul golului care a făcut posibil succesul. Dar euforia s-a risipit repede.
Înapoi în anonimat
După câștigarea cupei, Pasching a jucat în play-offul Europa League. Fără întăriri serioase, ba chiar slăbiți de plecările din vara lui 2013, „verzii” au pierdut clar cu portughezii de la Estoril (1-4 la general). În aceeași perioadă, clubul s-a despărțit de antrenorul Gerald Baumgartner, plecat la Sankt Polten. Chiar și așa, Pasching era mare favorită să promoveze, în sfârșit, pe a doua scenă a fotbalului austriac. Numai că, la fel ca-n anul precedent, a ratat la limită prima poziție și a terminat sezonul 2013-2014 pe doi, în spatele lui LASK Linz.
Odată cu acest eșec, s-a încheiat și colaborarea cu Red Bull, iar clubul a trebuit să caute alte modalități de a supraviețui. Ulterior, Pasching a cooperat cu LASK Linz, iar începând cu sezonul 2014-2015 și-a pierdut definitiv independența. A evoluat mai întâi sub titulatura FC Pasching/ LASK Juniors, iar din vara lui 2017 a devenit FC Juniors Upper Austria.
Citește și: Unirea Urziceni de Slovacia: destinul cenușiu al clubului dispărut după ce a jucat în Liga Campionilor
Astăzi, la aproape cinci ani de la câștigarea cupei Austriei, FC Pasching e satelitul lui LASK Linz și ocupă locul șase în Regionalliga Mitte. Deși n-au trecut nici cinci ani de la câștigarea trofeului, puțini microbiști își mai aduc aminte acea campanie formidabilă. Și mai puțini îi duc dorul micuței grupări din nordul Austriei. Asocierea cu Red Bull, într-o perioadă în care compania producătoare de energizante era acuzată sistematic că distruge fotbalul austriac prin implicarea sa la diverse echipe din țară, i-a fost fatală.
