Reacția grosolană a lui Contra după ce George Pușcaș a ratat penalty-ul cu Norvegia, în minutul 52, a făcut repede înconjurul site-urilor de știri. Pe bună dreptate, selecționerul României a fost criticat dur pentru ieșirea sa de ligă județeană. De altfel, la conferința de presă de la finalul partidei, antrenorul „tricolorilor” și-a cerut scuze pentru înjurătura adresată atacantului lui Reading.
Pe de altă parte, Pușcaș a scăpat incredibil de ieftin după ratarea unei lovituri de pedeapsă care, una peste alta, a însemnat (aproape) compromiterea șanselor de calificare ale naționalei. Ca un adolescent iresponsabil, vârful „tricolorilor” a nesocotit ordinea prestabilită a executanților de penalty-uri – atât el, cât și Contra au recunoscut că Nicolae Stanciu ar fi trebuit să bată lovitura – și a luat mingea, încrezător în propriile forțe. Numai că a șutat slab, telefonat, cât să-i permită portarului scandinav să pareze.
Pentru că după ratarea penalty-ului au urmat multe alte evenimente în partida de pe Arena Națională și pentru că selecționerul a „furat” toate titlurile cu mesajul său suburban spre atacantul nostru, s-a discutat prea puțin despre comportamentul neprofesionist al lui Pușcaș.
Pușcaș a „arestat” mingea la penalty, deși nimic nu l-ar fi recomandat să execute
La EURO 2000, când România a primit un penalty împotriva Angliei, în minutul 90, Ionel Ganea a „arestat” mingea. Era 2-2 și miza o reprezenta calificarea în sferturile competiției. Jucătorii români au fost copleșiți de emoția momentului, dar „Ganezul”, stăpân pe emoțiile lui, și-a asumat responsabilitatea. A marcat fără probleme și a calificat naționala mai departe.
Fără îndoială că există situații în care, la nivelul gazonului, fotbaliștii simt cel mai bine cine ar trebui să bată o lovitură de la 11 metri. Momente tensionate în care executantul obișnuit tremură sau când unul dintre jucători simte că n-are cum să rateze și decide să ia totul pe umerii săi.
Dar la jocul dintre România și Norvegia nu a fost cazul de așa ceva. Penalty-ul primit de ai noștri a reprezentat un moment important al jocului, însă presiunea nu era uriașă. Stanciu nu părea emoționat sau nesigur, în timp ce George Pușcaș nu era deloc pe val.
Pierdut printre masivii fundași norvegieni, „Pușki” făcuse un meci modest până atunci. Dacă Mitriță ar fi luat balonul și l-ar fi așezat la punctul cu var, spre exemplu, ar fi fost cumva mai justificat, în contextul în care, și până atunci, olteanul fusese MVP-ul „tricolorilor”.
Când visezi că naționala te scoate din conul de umbră în care a intrat cariera ta
Dar în acea clipă, în minutul 52 al partidei, mai mult decât la propria echipă, Pușcaș s-a gândit la el. Lăudat sistematic de presă pentru prestațiile sale de la loturile naționale, atât la U-21, cât și la echipa mare, și iertat aproape mereu când selecționata României a fost criticată, atacantul originar din Marghita a vrut să fie erou.
A lăsat senzația că se agață cu disperare de națională, ca un colac de salvare personal, în condițiile în care la echipa sa de club traversează o perioadă grea. A început promițător la Reading, numai că în ultima vreme joacă mai puțin, iar prestațiile sale sunt tot mai slabe, taxate și de jurnaliștii din Anglia.
Curajos înainte de război și probabil visând să-și vadă poza pe prima pagină a ziarelor de a doua zi, Pușcaș s-a pierdut complet în fața lui Rune Jarstein și a dat cu piciorul celei mai bune ocazii care poate exista într-un meci de fotbal.
La final, jucătorul nostru s-a scuzat. „Cred că oricine poate să rateze un penalty. Îmi trece, nu pot să bag săgeți singur în mine, e fotbal, asta e meseria mea. Când dau gol sunt omul meciului, când ratez sunt cel mai slab”, a declarat el.
Citește și: Explozia mult așteptată a copilului minune Martin Odegaard, noua senzație din fotbalul european
E adevărat că oricine poate rata, s-a întâmplat și la case mai mari. Dar nu oricine poate trece cu atâta neprofesionalism peste decizia antrenorului, pentru ca apoi să apară relaxat la declarații, așa cum a făcut Pușcaș al nostru.
Dacă atacantul român ar fi procedat așa la echipa sa de club, probabil că ar fi stat în tribune câteva meciuri. Poate că ar fi achitat și o amendă măricică pentru indisciplină. Cum la națională nu există prea multe soluții în ofensivă, probabil că George Pușcaș va fi convocat și la următoarele acțiuni. Mai ales că selecționerul va fi, împotriva Suediei și a Spaniei, cu sabia deasupra capului.
Evident, Pușcaș nu trebuie crucificat pentru un penalty ratat, însă nici cruțat, ca și cum nimic nu s-ar fi întâmplat. Până la urmă, dacă România ar fi marcat la acea fază, acum ar fi avut șanse mult mai mari de calificare. Pușcaș trebuie să se gândească un pic la cum a procedat marți seară. Să se evalueze singur, să se întrebe unde a greșit și de ce acum e doar rezervă la Reading, deși până mai ieri era o mare speranță la Inter.
*Fotografie de deschidere via Eurosport.ro
