Fotbalul este un fenomen complex și complicat, care creează adesea efecte asemănătoare cutremurelor. Fie cu replici scurte și dese, fie cu sedimentare adâncă și profundă. Cam așa s-a întâmplat la începutul secolului XX, în Spania regelui Alfonso al XIII-lea.
În 1903, finala primei ediții a Cupei Spaniei s-a jucat între Athletic Bilbao și Madrid CF, adică Real Madrid de azi. Meciul avea să rămână în istorie nu doar ca ultimul act al primei Copa del Rey, ci și pentru că a dus la formarea unei echipe care astăzi este un gigant al continentului: Atletico Madrid.
O finală bizară și spectaculoasă, în ton cu vremurile
Inedita finală a avut loc pe 8 aprilie 1903, pe stadionul Hipódromo, în fața a cinci mii de oameni. Arena, apărută pentru a servi la hipism, în 1878, a fost demolată în 1933.
Amănunt de neconceput în zilele noastre, arbitrul partidei a fost un jucător al lui Espanyol, Jose Maria Soler, care evoluase în meciurile precedente ale turneului chiar împotriva celor două combatante.
Fotbalul era la începuturile sale în Spania, așa că noțiunile de antrenor, manager sau lider nu existau. Deciziile tehnice erau luate de comitetele și consiliile de administrație ale cluburilor, care de obicei se învârteau în jurul președinților și secretarilor generali.
Atât Bilbao, cât și Madrid au avut în componență numeroși jucători din afara Spaniei. Pe teren, în acea zi istorică, s-au regăsit trei francezi, doi englezi, un irlandez și un fotbalist din Guatemala.
Madridul a condus cu 2-0, numai că bascii au reușit să întoarcă meciul în a doua repriză. Au înscris de trei ori și au luat cupa, prima din istoria Spaniei recunoscută oficial. Federația, aflată atunci sub patronajul Regelui, le-a oferit trofeul jucătorilor din Bilbao.
Nemulțumit de deznodământ, unul dintre jucătorii Madridului, Jose Giralt, a cerut ca meciul să fie rejucat, dar cei de la Bilbao au refuzat politicos, deoarece aveau un program încărcat în acea perioadă. Urmau să dispute un meci amical cu echipa din Bordeaux, imediat după terminarea finalei.
Apariția neașteptată a lui Atletico: trei basci și câțiva dizidenți de la Madrid CF
După joc, un ziar sportiv al vremii, Heraldo Deportivo, a menționat pentru prima dată ideea formării unui club de fotbal în spiritul lui Athletic Bilbao, dar la Madrid. Sub formă de sucursală a bascilor.
Ideea revoluționară a aparținut unor suporteri basci prezenți la partida de pe Hipódromo: Ignacio Gortazar, Adolfo Aztorcha și Abdon de Alaiaza. Toți trei erau membri ai Societății Basce și Navare și ai Școlii Superioare de Studii Miniere.
Citește și: Top 5 principii prin care Diego Simeone i-a schimbat destinul lui Atletico
Planul lor a prins viață atât de rapid, încât în mai puțin de o lună, alături de un grup de dizidenți ai lui Madrid FC, au decis să se organizeze într-un club propriu. O grupare-satelit a lui Bilbao în capitala Spaniei, o consecință a aprecierii și numărului ridicat de fani pe care clubul basc îi avea în Madrid.
Pe 26 aprilie 1903, se năștea Atletico Madrid, iar Ricardo de Gondra devenea primul președinte al clubului. Ca președinte executiv și secretar al clubului a fost ales Enrique Allende, originar din Bilbao și student în ingineria mineritului.
El a fost văzut de cei din club ca un om potent financiar (cu un capital mare în afacerile sale miniere și proprietar a multor mine de fier), cu potențial de a sponsoriza echipa și a aduna alți sponsori în jurul ei. Allende a acceptat propunerea și a devenit astfel unul dintre primii patroni din fotbalul spaniol.
Legătura surprinzătoare dintre Atletico Madrid și Blackburn Rovers
Deși clubul a pornit ca idee de echipă-satelit, modul de administrare a fost încă de la începuturi unul independent și autonom. Bilbao nu a participat niciodată efectiv în treburile lui Atletico.
Primul echipament al lui Atletico a fost similar celor de la Blackburn Rovers. Explicația? Rovers era unul dintre cluburile populare în rândurile imigranților englezi, cei care aduceau materia textilă din Regat. Tricourile erau albe sau albastre, cu dungi verticale, iar pantalonii de culoare neagră sau albă.
În timp, cei de la Atletico au adoptat culorile tradiționale ale lui Bilbao, alb și roșu, păstrând nuanța originală de albastru. Echipamentele erau rudimentare, din material aspru, și confecționate de soțiile, mamele ori surorile fotbaliștilor.
Astăzi, 117 ani mai târziu, Atletico Madrid e un nume uriaș în fotbalul din Europa. Cu siguranță, cei trei basci care au avut ideea să fondeze clubul nu-și imaginau până unde va merge „nebunia” lor.
