1. Probabil că Ronaldo a intenționat să-l provoace pe Messi când a înscris din lovitură liberă în poarta Spaniei, însă cel care i-a răspuns a fost sârbul Aleksandar Kolarov. Fotbalistul Romei l-a lăsat cu ochii-n soare pe Navas.
2. Dacă n-ar fi fost bijuteria de Champions League a lui Kolarov, greu de crezut că sârbii ar fi trecut de ambițioasa Costa Rica, cu toate că pe teren s-au aflat Matic, Mitrovic sau Ivanovic. Superficiali cum îi știm, sârbii au evoluat încâlcit și-au părut pierduți în desișul apărării selecționatei costaricane, dispusă într-un bătrânesc sistem 5-4-1. Comparând cu meciurile zilei de ieri, am putea concluziona răutăcios că, mai degrabă decât brazilienii Europei – așa cum le place să se alinte, sârbii rămân nigerienii continentului.
3. Din punct de vedere al stilului de joc, Costa Rica nu s-a schimbat prea mult față de acum patru ani: apărare ermetică și, dacă se poate, contraatacuri rapide. Diferența e că acum adversarii n-o mai iau la preț de reprezentativă din lumea a treia a fotbalului. În plus, contează și că au trecut încă patru ani peste generația lui Navas și Ruiz, băieții din America Centrală având de altfel cel mai bătrân lot dintre toate echipele de la Cupa Mondială.
4. Spre finalul partidei dintre Serbia și Costa Rica am avut impresia că asistăm la un meci de baschet, nu de fotbal. Probabil că arbitrul din Senegal ar fi oprit jocul ca să consulte sfântul VAR și în privința unui banal aut, atât de nesigur pe calitățile sale vizuale părea. Fragmentarea jocului le-a convenit de minune sârbilor, care deși s-au ales cu un cartonaș galben pentru Prijović – omul lui Răzvan Lucescu de la PAOK, au avut un final de partidă liniștit, în care costaricanii nu și-au găsit ritmul din cauza întreruperilor.
5. La 39 de ani, vârstă la care singura activitate sportivă a majorității bărbaților e să alerge după autobuz, mexicanul Rafael Marquez a devenit al patrulea jucător din lume care evoluează la cinci Mondiale. Fostul fundaș al Barcelonei face parte dintr-o listă selectă cu italianul Buffon, neamțul Matthaus și conaționalul Antonio Carbajal. Un plus totuși pentru „nemuritorul” Marquez, care a fost și căpitan al echipei sale la toate edițiile la care a participat.
6. Dacă noi toți am văzut 11 nemți în echipa Germaniei, mexicanii au văzut probabil 11 „trumpi”, atât de hotărâți au luat cu asalt careul bietului Neuer. Iar după un joc dinamic și vivace, presărat totuși cu ratări de curtea școlii, „El Tri” a îngenuncheat campioana lumii și se pregătește acum să ajungă în optimile Mondialului pentru a șaptea oară consecutiv. Golul victoriei, marcat de Lozano, a fost aclamat cum se cuvinte de comentatorul televiziunii mexicane.
7. Continuă prestațiile dubioase ale marilor favorite. Franța a scos-o cumva la liman cu Australia, Argentina măcar s-a ales cu un punct în urma partidei de nepovestit nepoților cu Islanda, Brazilia și-a potrivit greșit ceasul în fața elvețienilor, dar Germania n-a învățat nimic din greșelile acestora și a zis „Hold my beer!”. Nemții au început groaznic meciul cu Mexic, având probabil în gând celebra zicală „Germania ajunge întotdeauna în semifinale”. S-au trezit la viață încet-încet după ce au scos mingea din poartă, au expediat până la final vreo 25 de șuturi spre buturile adverse, însă lipsa de precizie și zidul solid al mexicanilor i-a împiedicat să echilibreze tabela.
8. Pe banca nemților din 2006, selecționerul Joachim Löw a părut astăzi la fel de inspirat ca Didier Deschamps. Altădată o mașină (ba chiar un bolid) de fotbal, „Mannschaftul” a pasat azi doar pasiv, ca la handbal, a dus lipsa unui lider care să-și asume și riscuri, iar în apărare a lăsat senzația că ar putea fi surprinsă de orice flăcău care scoate 14-15 secunde pe suta de metri.
9. Marea favorită la trofeu, Brazilia, n-a debutat cu o victorie, cum ar fi fost logic, dar s-a descurcat binișor în fața unei naționale aflate totuși pe poziția a șasea în greu de înțelesul clasament FIFA. Elvețienii au evoluat aproximativ în prima repriză, însă au renăscut în a doua și s-au ales cu un punct, mai mult sau mai puțin meritat. Oricum, Brazilia și Elveția au părut cu câteva clase peste Serbia și Costa Rica și probabil că vor merge braț la braț, ca la nuntă, în optimi.
10. Neymar who?! Brazilianul cu freză retro și multe 0-uri în coadă, pe care toată lumea îl așteaptă totuși să-și lege numele și de o performanță mai semnificativă decât titlul în Ligue 1, a fost complet irelevant în remiza naționalei Selecao cu Elveția. Optimișii spun că vedeta lui PSG încă-și revine după accidentarea care l-a ținut pe tușă trei luni, pesimiștii că nici măcar 100% apt nu are forța s-o ducă în spate pe Brazilia. După prestația de azi, unii patroni prea încrezători din Liga I l-ar compara cu Florinel Coman.