În estul Siciliei, aproape de orașul Catania, se află cel mai mare centru de refugiați din Europa. Cara (Centro di Accoglienza per Richiedenti Asilo) Mineo găzduiește peste trei mii de solicitanți de azil, cei mai mulți dintre ei veniți în Italia din Africa Subsahariană.
Durata maximă de ședere în acest centru de primire este de 35 de zile, însă majoritatea migranților rămân acolo cel puțin șase luni, în așteptarea aprobării cererilor de azil.
În aceste condiții, pentru numeroși tineri ajunși la Cara Mineo fotbalul reprezintă mai mult decât o pasiune. E o modalitate de a uita, fie și pentru câteva ore, de problemele de acasă, o rază de speranță pentru o viață mai bună.
Visul devenit realitate
După o serie de turnee amicale desfășurate în interiorul centrului, directorul Sebastiano Maccarrone a decis să înființeze o echipă formată 100% din migranți, care să evolueze în competițiile oficiale din Italia, ca simbol al solidarității și al integrării.
Demersul n-a fost ușor. Inițial, Maccarrone s-a lovit de imposibilitatea legitimării jucătorilor fără permis de rezidență în Italia. După luni întregi de solicitări și războaie birocratice, ASD Cara Mineo a beneficiat de clemența Federației Italiene de Fotbal și a primit permisiunea să se înscrie în „Terza Categoria” – a treia ligă regională din Sicilia (al nouălea nivel din fotbalul italian).
„Băieții vor să joace, sunt inteligenți, politicoși, se antrenează zi de zi și se respectă unii pe alții. Nu suntem doar o echipă, ci și o familie, iar fotbalul reprezintă cel mai bun mod de integrare”, spunea atunci entuziasmat Giuseppe Manzella, unul dintre cei doi antrenori ai echipei.
Un start ideal
Pe 17 noiembrie 2013, în plin sezon competițional, începea aventura exotică a „naționalei refugiaților” (așa cum a fost supranumită de toată lumea), cu un lot de 25 de jucători din Gambia, Togo, Mali, Camerun, Nigeria, Somalia sau Burkina Faso. Primul meci a fost un egal, 1-1 contra celor de la Atletico Biancavilla, însă sezonul avea să fie unul excepțional.
22 de victorii, două egaluri și doar patru înfrângeri, iar ASD Cara Mineo câștiga seria și obținea promovarea, având cel mai bun atac și cea mai bună defensivă din campionat. Pe deasupra, doi dintre fotbaliștii echipei – Danso și Minteh – și-au văzut visul cu ochii. Prestațiile lor au fost remarcate de Teramo Calcio, un club din Serie C, care i-a transferat.
În al doilea sezon al existenței sale, „naționala refugiaților” avea să se descurce la fel de bine și să obțină o nouă promovare, de această dată în „Prima Categoria” din Sicilia, cel mai înalt nivel al fotbalului amator din Italia.
Citește și: Românul care a antrenat în Africa Neagră și a trăit războiul din Siria. „Nu sunt nici preot, nici imam!”
Lotul de jucătorii se modifică, antrenorii rămân
Dar lucrurile nu aveau să continue la fel. Cu schimbări anuale în lot, survenite firesc de fiecare dată când migranții primesc azil și părăsesc centrul de la Mineo, echipa a suferit un recul, iar la finalul sezonului 2015-2016 a retrogradat.
Anul următor, cei doi antrenori, Gianluca Trombino și Giuseppe Manzella – rămași în funcții încă de la înființarea clubului, au luat-o meticulos de la capăt. Au format o nouă echipă solidă, care avea să domine „Seconda Categoria”. În vara lui 2017, ASD Cara Mineo avea să reușească din nou promovarea.
Un nume a ieșit în evidență pe parcursul campaniei de succes: Adamzaki Outtara, un refugiat de 19 ani din Coasta de Fildeș, care a reușit să marcheze 45 de goluri. Ca urmare, Outtara a obținut un contract în Serie D, la Sancataldese, un pas important în drumul său spre fotbalul profesionist.
Citește și: De la o finală europeană la liga a treia: declinul clubului pentru care au jucat Stelea și Gâlcă
Șansa de a spera
În acest sezon, chiar dacă lotul de jucători s-a schimbat din nou, ASD Cara Mineo se descurcă meritoriu. Gruparea siciliană se află în prima parte a clasamentului, pe poziția a cincea, mai aproape de promovare decât de retrogradare.
Golgheterul formației e Hammed Kone, cu șase goluri înscrise. Și el, la fel ca toți ceilalți fotbaliști ai echipei, speră să intre cât mai curând în vizorul unui club dintr-o ligă superioară, ca să aibă o șansă reală în fotbalul profesionist.
„Au venit aici fără nimic. Noi le oferim șansa să spere, asta e ceea ce facem la Cara Mineo. Un pas prin care îi ajutăm să se integreze. Despre asta este proiectul «naționala refugiaților»”, concluzionează directorul centrului, Sebastiano Maccarrone.
