Din 1990 încoace, echipele românești s-au întrecut în eliminări imprevizibile din cupele europene. Spre exemplu, Dinamo a părăsit competițiile continentale după ce-a pierdut cu Knattspyrnufelag Reykjavik (poți să pronunți numele ăsta?!) și Vorskla Poltava, Craiova s-a înclinat în fața lui Dinamo Tibilisi și Dinamo Minsk, FC Național a plecat capul cu turcii de la Kocaelispor, Steaua cu elvețienii de la St. Gallen, în timp ce Rapidul s-a împiedicat de letonii de la Skonto Riga.
Dar, în ciuda clișeului intens răspândit cum că până în ’89 fotbalul românesc nu se făcea de râs prin Europa, adevărul e că echipele din țară se laudă cu destule „năzdrăvănii” și înainte de revoluție. Uite-le mai jos pe cele mai memorabile dintre ele:
5. UTA, cu Legia Varșovia – Cupa Campionilor Europeni, sezonul 1969-1970
În primăvara lui 1969, după o luptă dusă până în ultima etapă cu Dinamo, UTA câștiga al cincilea titlu național din istorie, primul după 15 ani de pauză. În toamna aceluiași an, arădenii, care până atunci evoluaseră în Europa numai în Cupa Balcanică, debutau în Cupa Campionilor Europeni. Adversari le-au fost polonezii de la Legia Varșovia, care nu depășiseră primul tur în precedentele două apariții în cea mai importantă competiție europeană.
Prima manșă a „dublei” s-a jucat la Arad, pe 17 septembrie, iar polonezii s-au impus cu 2-1, deși românii deschiseseră scorul chiar în startul partidei, prin Flavius Domide. Peste două săptămâni, la Varșovia, Legia și UTA au intrat la pauză la egalitate, scor 0-0. Însă după ieșirea de la cabine, lucrurile au luat-o razna pentru români.
Cei de la Legia au marcat opt goluri, șapte dintre ele între minutele 70 și 85. S-a terminat 8-0, 10-1 la general, iar UTA a părăsit rușinos competiția. Ce-i drept, avea să se revanșeze cu vârf și îndesat peste doar un an, când a revenit în Cupa Campionilor Europeni și a eliminat-o în primul tur chiar pe deținătoarea en-titre a trofeului, Feyenoord Rotterdam.
4. FC Argeș, cu Goztepe – Cupa Orașelor Târguri, sezonul 1968-1969
În primul tur al Cupei Orașelor Târguri (predecesoarea mai puțin „fancy” a Cupei UEFA) din 1968-1969, piteștenii i-au eliminat pe portughezii de la Leixoes. Apoi, sorții i-au scos în calea „alb-violeților” pe turcii de la Goztepe, care trecuseră în turul precedent de Marseille. Totuși, dubla avea loc într-o perioadă în care fotbalul din Turcia nu însemna prea mult la nivel european, așa că FC Argeș pornea ca mare favorită.
Însă argeșenii au pierdut, practic, orice șansă de calificare încă din prima jumătate de oră a primei manșe, disputate la Izmir. Turcii au făcut repede 3-0, scor care s-a menținut până la final.
În retur, cei de la Goztepe au marcat din nou primii, în minutul nouă. FC Argeș a întors rezultatul, câștigând în cele din urmă cu 3-2, un scor insuficient pentru calificare. Piteștenii aveau să revină în competițiile continentale peste patru sezoane, în Cupa Campionilor Europeni, unde au dat piept cu spaniolii de la Real Madrid.
Citește și: Meciul de Cartea Recordurilor: 80 de mii de spectatori în liga a doua
3. Universitatea Craiova, cu Atvidabergs – Cupa Campionilor Europeni, sezonul 1974-1975
Știința a câștigat primul trofeu din istoria clubului în 1974, când a devenit campioana României. A fost un sezon complicat, în care „juveții” au întrecut-o cu un singur punct pe Dinamo și astfel și-au asigurat prezența în Cupa Campionilor Europeni. Acolo, în toamna anului 1974, Craiova a dat peste campioana Suediei, Atvidabergs FF, venită dintr-un orășel cu doar șase mii de locuitori.
Primul meci s-a jucat pe Centralul craiovean, în fața a 20 de mii de fani. Oltenii au câștigat la limită, cu 2-1, prin golurile lui Oblemenco, asta după ce suedezii deschiseseră scorul după doar șase minute de joc.
În returul din Suedia, Atvidabergs a luat repede un avans de două goluri, însă românul Dragu Bădin a echilibrat scorul pe finalul primei reprize. Suedezii au marcat golul de 3-1 în minutul 87, din penalty, calificându-se cu 4-3 la general. În următorul tur, Atvidabergs a trecut de finlandezii de la HJK Helsinki, fiind apoi învinsă în sferturile competiției de Barcelona (0-5).
2. Dinamo, cu 17 Nentori Tirana – Cupa Cupelor, sezonul 1986-1987
Rezumatul meciului de la Tirana
Antrenați de Mircea Lucescu, dinamoviștii vizau fazele superioare în ediția 1986-1987 a Cupei Cupelor, mai ales că în precedentul sezon european pierduseră încă din primul tur în fața lui Vardar Skopje. Primul adversar? Unul accesibil, 17 Nentori Tirana, actuala KF Tirana, club care în toată istoria sa europeană nu eliminase decât o singură echipă: Linfield, din Irlanda de Nord.
Calificarea părea o misiune lejeră pentru bucureșteni, chiar și după înfrângerea (0-1) de la Tirana, din prima manșă, când albanezul Kola a profitat de o gafă a portarului Moraru și a punctat pe final de partidă, în minutul 86.
La retur, pe 1 octombrie 1986, albanezii au deschis scorul încă din minutul 2. Apoi, elevii lui Lucescu (printre care Balaci, Andone, Rednic sau Cămătaru) au declanșat iureșul, însă au ratat din toate pozițiile. Golul egalizator a venit târziu, în minutul 80, marcat de Cămătaru. Pe final, albanezii aveau chiar să obțină victoria, prin golul lui Josa, care a consfințit una dintre cele mai grele înfrângeri din istoria cluburilor românești în competițiile continentale.
Citește și: Românul vedetă în Asia de Sud-Est: „Am pus un clip pe Youtube și-am prins un transfer în Vietnam”
1. Chimia Râmnicu Vâlcea, cu Glentoran Belfast – Cupa Cupelor, sezonul 1973-1974
În 1973, Cupa României se încheia cu o câștigătoare surpriză: Chimia Râmnicu Vâlcea, echipă aflată pe atunci în a doua divizie. Vâlcenii trecuseră în finală cu 3-0, după rejucare, de Constructorul Galați, formație din al treilea eșalon. După succesul nescontat, Chimia, în a cărei conducere se afla „eternul” Dumitru Dragomir, a jucat în Cupa Cupelor în toamna lui 1973. Vâlcenii i-au întâlnit pe nord-irlandezii de la Glentoran, care până la acea dată nu eliminaseră pe nimeni în Europa.
Prima manșă, jucată pe Municipalul din Vâlcea, în fața a cinci mii de spectatori, s-a încheiat la egalitate, 2-2. Românii au condus de două ori, prin reușitele lui Gheorghe Gojgaru, dar nord-irlandezii au revenit de fiecare dată.
În retur, pe 3 octombrie 1973, Glentoran s-a impus clar, cu 2-0, calificându-se mai departe pentru prima oară în istoria clubului. Britanicii aveau chiar să mai treacă un tur, după ce i-au scos pe norvegienii de la Brann Bergen, și să fie eliminați în sferturile de finală de Borussia Monchengladbach. Cât despre trupa vâlceană, aceasta va promova în acel an în Divizia A, unde va juca, în total, zece sezoane, până în 1987. Imediat după Revoluție, Chimia Râmnicu Vâlcea a coborât în eșaloanele inferioare, iar în 2004 s-a desființat, din cauza lipsei banilor.
